Noi surse pentru istoria socio-culturală: inventare de averi boiereşti din Principatele Române în secolele XVIII–XIX
Proiect finanţat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării,
Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), cod proiect PN-II-RU-PD-2012-3-0386, contract nr. 71 / 30.04.2013

Obiectivele concrete ale proiectului

Subiectul pe care îl propunem este important pentru că urmăreşte crearea de instrumente de lucru esenţiale pentru domenii mai puţin explorate în istoriografia românească. Obiectivele concrete ale proiectului sunt: identificarea, prelucrarea şi publicarea unor documente inedite, ample, relevante pentru istoria socială şi istoria vieţii cotidiene; realizarea unui studiu analitic privitor la importanţa documentară a inventarelor de avere pentru istoria socială şi istoria culturală, cu referire specială la istoria vieţii cotidiene; studiul va avea şi o dublă dimensiune comparativă – pe de o parte vom evalua stadiul cercetărilor la nivel naţional comparativ cu situaţia internaţională şi, pe de altă parte, vom analiza inventarele de avere comparativ cu alte tipuri de surse similare (documente administrative private: registre de venituri şi cheltuieli, foi de zestre, testamente etc.); publicarea unui prim volum de documente prin care vom iniţia o colecţie de documente cu funcţie de instrument de lucru atât pentru mediul ştiinţific cât şi pentru învăţământul universitar; realizarea unui website, în care vor fi publicate rezultatele cercetării. Diseminarea rezultatelor ştiinţifice se va realiza şi prin comunicări prezentate în cadrul unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Tot în acest scop, se va organiza un workshop tematic dedicat surselor specifice istoriei sociale şi culturale, în general, şi istoriei vieţii cotidiene, în particular, cu accent pe inventarele de avere.

Elementele de originalitate şi inovaţie

Proiectul răspunde unei acute necesităţi istoriografice, respectiv identificarea, publicarea şi valorificarea eficientă şi sistematică a unor surse istorice speciale şi inedite (inventarele de avere) cu un mare potenţial documentar. Directorul de proiect a semnalat cu puţin timp în urmă importanţa acestor inventare de avere într o publicaţie de referinţă pentru domeniu (Revista de Istorie Socială), însă eşantionul documentar folosit a fost redus. Rezultatele obţinute revendică continuarea cercetării la un nivel mult mai aprofundat, pe baza unui număr mare de surse analizate şi a unei bibliografii naţionale şi internaţionale actualizate. Prin crearea unui prim volum dintr o viitoare colecţie de izvoare dedicate istoriei sociale şi istoriei culturale punem la dispoziţia cercetătorilor un nou şi foarte necesar instrument de lucru. Un astfel de volum va cuprinde, pentru prima dată, grupate tematic, inventare de avere boiereşti din secolele XVIII–XIX a căror accesare şi utilizare în original este dificilă şi descurajantă deoarece solicită competenţe paleografice şi resurse financiare şi de timp substanţiale.

Un alt element de originalitate constă în analizarea şi semnalarea potenţialului documentar al inventarelor de avere atât pentru mediul ştiinţific cât şi pentru cel educaţional. Acest gen de surse permit cercetarea mai detaliată şi obiectivă a unor aspecte de istorie socială, istorie culturală şi istorie a vieţii cotidiene ignorate sau insuficient cunoscute în istoriografia românească. Directorul de proiect a verificat potenţialul acestor surse atât în contextul tezei de doctorat cât şi în câteva studii recente, în care a abordat teme de pionierat sau puţin explorate în istoriografia românească, referitoare îndeosebi la aspecte de sociabilitate şi divertisment (jocuri de societate, baluri, muzică, dansuri, promenadă). Faţă de realizările ştiinţifice anterioare, bazate pe surse mai generale şi mai subiective, inventarele de avere ajută la reconstituirea foarte detaliată a patrimoniului material al unei familii boiereşti. Ele permit reconstituirea unor aspecte multiple privitoare la: universul domestic, structura gospodăriei boiereşti, amenajarea interioarelor reşedinţei boiereşti, practicile sociale cotidiene, preocupările şi pasiunile locatarilor, festivităţi şi sărbători religioase, relaţiile familiale, conexiuni genealogice etc. Foarte puţine aspecte de acest gen au fost explorate până în prezent pe baza unor asemenea surse (vezi N. Iorga, Gh. Ghibănescu, M.-R. Ungureanu, Costin Merişca). În schimb, constatăm în ultima vreme o creştere a interesului pentru publicarea inventareleor de avere, dar şi a altor surse referitoare la patrimoniul material şi cultural atât al unor reprezentanţi din rândurile boierimii, cât şi din alte categorii sociale (vezi Gheorghe Lazăr, Mihai Mârza, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Petronel Zahariuc şi alţii).